„Contabilul se ocupă de tot”: mitul care ascunde răspunderea administratorului

Mitul
„Am contabil, el se ocupă de tot.” Este una dintre cele mai liniștitoare fraze pe care le poate spune un antreprenor și una dintre cele mai riscante. Contabilul face o muncă esențială, dar răspunderea administratorului pentru firma lui nu se mută odată cu dosarul de documente.
Contabilul înregistrează, calculează, raportează și te consiliază. Tu decizi, aduci documentele, plătești, semnezi și răspunzi. Când granița dintre cele două nu este clară, problemele apar exact acolo.
Ce spune legea despre răspunderea administratorului
Legea contabilității nr. 82/1991, art. 10 alin. (1): răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului sau persoanei care are obligația gestionării entității.
Legea permite ca evidența să fie ținută pe bază de contract, de un expert contabil sau de o firmă de contabilitate membră CECCAR. În acest caz, contabilul răspunde pentru conducerea contabilității, potrivit legii și contractului. Asta înseamnă că răspunde pentru cum a lucrat cu documentele pe care le-a primit. Nu răspunde pentru documentele pe care nu le-a primit, pentru plățile pe care nu le-ai făcut sau pentru deciziile tale.
Mai sunt câteva reguli care țin direct de administrator:
Documentele justificative angajează răspunderea celor care le-au întocmit, vizat și aprobat.
Situațiile financiare anuale se semnează de administrator, alături de persoana care le-a întocmit.
Datoriile fiscale sunt ale firmei. În anumite condiții (de exemplu, când datoriile rămân neplătite cu rea-credință), administratorul poate răspunde solidar cu firma, potrivit Codului de procedură fiscală (art. 25).
În insolvență, administratorul poate fi obligat să suporte o parte din datoriile firmei dacă, printre altele, nu a ținut contabilitatea potrivit legii (Legea nr. 85/2014, art. 169).
Cine face ce
Responsabilitate | Administratorul | Contabilul |
Documente justificative | Le emiți sau le aduci, complete și la timp | Le verifică formal și le înregistrează |
Scopul cheltuielilor | Știi la ce a folosit fiecare cheltuială | Le încadrează contabil și fiscal |
Declarațiile fiscale | Verifici sumele și aprobi | Le întocmește și le depune |
Plata taxelor | Plătești la termen | Calculează sumele |
Casa, numerarul, banca | Gestionezi și justifici | Înregistrează |
Inventarierea | Organizezi și semnezi (comisia) | Înregistrează diferențele |
SPV și notificările ANAF | Le urmărești sau delegi explicit | Le consultă, dacă are acces |
Situațiile financiare | Semnezi | Le întocmește și le semnează |
Decizii (dividende, investiții, regim fiscal) | Decizi | Te consiliază |
Regula simplă: contabilul poate lucra doar cu ce primește și cu ce știe. Restul rămâne la tine.
Trei zone gri în care se pierd bani
1. Documentele care nu ajung
Bonurile de combustibil uitate în mașină, contractul semnat și nescanat, factura de la un furnizor extern, avansul de trezorerie nedecontat. Chiar dacă facturile între firmele din România apar în RO e-Factura, contabilul nu vede tot: chitanțele, contractele, deconturile și, mai ales, scopul fiecărei cheltuieli le știi doar tu.
2. SPV-ul pe care nu-l deschide nimeni
Din 2022, firmele sunt obligate să comunice electronic cu ANAF prin Spațiul Privat Virtual. Actele transmise acolo (notificări, decizii, somații) sunt considerate comunicate de la data la care sunt puse la dispoziție, chiar dacă nu le deschizi. Termenele încep să curgă fără să știi. Stabilește clar, în scris, cine verifică SPV-ul și cât de des.
3. Plățile
Contabilul îți spune cât ai de plătit și până când. Plata o faci tu. Un ordin de plată uitat sau un cont greșit înseamnă dobânzi și penalități pentru firmă, nu pentru contabil.
Exemplu: când greșește chiar contabilul
La un control, după aproximativ doi ani, ANAF constată că impozitul firmei a fost calculat greșit, cu 10.000 lei mai puțin. Greșeala este, de data aceasta, a contabilului.
Lei | |
Diferența de impozit | 10.000 |
Dobânzi și penalități de întârziere (~730 de zile × 0,03%) | ≈ 2.190 |
Total de plată către ANAF | ≈ 12.190 |
Cine plătește? Firma. Ea este contribuabilul, iar ANAF se îndreaptă către ea.
Ce poți recupera de la contabil? În cel mai bun caz, prejudiciul real: accesoriile de ≈ 2.190 lei, dacă greșeala îi aparține, iar contractul și legea permit. Cei 10.000 lei nu sunt un prejudiciu, pentru că impozitul era datorat oricum.
Iar dacă diferența a apărut pentru că o factură de vânzare nu i-a fost predată, nu ai ce recupera.
Ce să scrii în contractul cu contabilul
Ce servicii include și ce nu: evidență, salarizare, declarații, situații financiare, consultanță, reprezentare la control.
Până când predai documentele în fiecare lună (de exemplu, până pe 5) și în ce format.
Cine verifică SPV-ul și cum te anunță despre notificări.
Cum te anunță de sumele de plată și de termene.
Răspunderea fiecărei părți și dacă are asigurare de răspundere civilă profesională.
Rutina ta lunară: 30 de minute
Predai documentele până la data convenită, cu o notă scurtă pentru cheltuielile neobișnuite.
Verifici declarațiile înainte de depunere: sumele au sens față de ce s-a întâmplat în firmă?
Plătești taxele la termen și păstrezi dovada.
Deschizi SPV-ul sau primești confirmarea că l-a verificat cineva.
Te uiți la balanța de verificare și la [tabloul de bord financiar], ca să știi unde stai, nu doar ce ai de plătit.
Concluzie
Un contabil bun este unul dintre cei mai valoroși parteneri ai unei firme mici. Dar este partener, nu înlocuitor. El ține evidența, tu conduci firma. Cu cât îi dai documente mai complete și îi pui întrebări mai bune, cu atât te poate ajuta mai mult. Iar răspunderea administratorului rămâne, oricum, la tine.
Întrebări frecvente
Cine răspunde de contabilitatea unei firme?
Potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, art. 10, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului. Dacă evidența este ținută pe bază de contract, contabilul răspunde pentru conducerea ei, potrivit legii și contractului.
Dacă greșește contabilul, cine plătește diferențele la ANAF?
Firma, pentru că ea este contribuabilul. Ulterior, firma poate cere de la contabil prejudiciul real (de regulă, dobânzile și penalitățile), dacă greșeala îi aparține și contractul permite. Impozitul în sine era datorat oricum.
Ce documente trebuie să-i dau contabilului?
Toate documentele justificative: facturi emise și primite, bonuri, chitanțe, extrase bancare, contracte, deconturi, state de plată, procese-verbale. Pentru cheltuielile neobișnuite, adaugă o explicație despre scopul lor.
Trebuie să verific eu SPV-ul?
Firma are obligația să comunice electronic cu ANAF prin SPV, iar actele transmise acolo se consideră comunicate chiar dacă nu sunt deschise. Poți delega verificarea contabilului, dar stabilește asta în scris.
Ce trebuie să conțină contractul cu contabilul?
Serviciile incluse, termenele de predare a documentelor, cine verifică SPV-ul, cum ești anunțat despre sumele de plată și termene, răspunderea fiecărei părți și dacă există asigurare de răspundere civilă profesională.



Comentarii